Un sondaj Strategic Thinking Group despre propagandă, dezinformare și fake news sugerează un lucru îngrijorător: spaima de fake news și propagandă este mult mai extinsă decât fake news-urile și propaganda care circulă în România. Ironic, această spaimă ajunge să invalideze chiar adevărul, fiindcă de exemplu 18% dintre români cred că Uniunea Europeană “dezinformează”.
CIFRELE
- Neîncredere vs. încredere în diferitele canale de distribuție: televiziunile stau mai bine decât media online, care stă mai bine decât Facebook. Curios, cel mai de încredere mediu este radioul.
- Spaima de propagandă: 55% dintre români cred că au fost expuși în (foarte) mare măsură la ea, la propagandă, și la dezinformare pe Net.
- “Este interese oculte”: peste 58% cred că “unele state” susțin acțiuni de propagandă și dezinformare în România.
- Uniunea Europeană e al doilea colportor de propagandă, dezinformare și fake news (18,5%), după Rusia (24%), dar înainte de China (14,8%) sau Ungaria (9,2%).
Dacă vreți să consultați tot sondajul, îl puteți găsi pe site-ul Strategic Thinking Group.
INTERPRETĂRILE MELE
Hai să le luăm pe rând.
- Încrederea în radio poate avea două cauze. Una e că majoritatea posturilor din România au un output de știri redus, constând în materiale scurte și factuale, “la fix”. A doua ar fi faptul că radioul e mai degrabă mediul “despre care ai auzit” decât pe care îl consumi. El e avantajat și de contrastul cu “televiziunile de știri”, care au ajuns în prime-time la statutul de moară de tocat spinuri și uneori minciuni colosale gen câinii plătiți de Soros. Dacă făcătorii de media au de tras vreo concluzie din povestea asta, e aceea că publicul percepe foarte bine diferența dintre discursul factual, plain old newswritin’, și borhotul de opinie de pe televiziunile înregimentate politic din România, oricât de justificabil neexpert e în această problemă.
- Expunere de 55%? Mi-e greu să cred că, în orice bulă-ai fi, ai fost victima unor acțiuni de propagandă în asemenea proporție. Poate că e vorba de percepția că se face propagandă și dezinformare, dar internă – sondajul nu spune nimic despre voma informațională pe care o aruncă unele partide românești asupra altora. Nici minciunile Active News, nici zbieretele lui Șoșoacă – pe vremea când Facebook nu-i suspendase contul – nu cred că îți afectează, ca să zic așa, 55% din consumul informațional.
- 58% propagandă a “unor state”? Avem sosul ActiveNews-Sputnik, care e un filon rusofil, obscurantist și anti-UE, dar în rest “unele state”, de fapt majoritatea lor, au cu totul alte treburi decât să inoculeze nu știu exact ce bietului cetățean român.
- Uniunea Europeană, autor de fake news și dezinformare?! Voi spune întâi negru pe alb că ceea ce face UE ar putea fi numit în cel mai rău caz “propagandă fățișă” pentru valorile europene gen stat de drept, solidaritate, echitate și tot ce mai vrem. Și la drept vorbind, propaganda asta fățișă a UE a fost criticată adesea sub numele de comunicare criptică, jargon imposibil de înțeles și toate celelalte. Însă numai o persoană precară intelectual și spălată la creier ar putea crede că UE distribuie fake news. Dacă propaganda rusească e, din nou, destul de vizibilă, mă întreb ce înseamnă propaganda chinezească, cu excepția advertorialelor Huawei. Dar aia ungurească? O face UDMR-ul sau cine?
CONCLUZIILE
Media tradițională și-a pierdut mult din prestigiu și nu mai funcționează în chip de instanță de validare a adevărului, la scară largă, din motive despre care am vorbit prea des ca să le mai reiau aici. Trăim într-un fel de vremuri contrafactuale, care răspund la întrebarea “ce-ar fi dacă n-am avea presă”. Un efect foarte vizibil al situației e procentul foarte mare de neîncredere și suspiciuni gen “propaganda unor state”, majoritar în societatea românească, fără ca aceste suspiciuni să aibă motive punctuale, decelabile. Probabil acest gen de paranoia colectivă ține și de oboseala psihică a societății, în vremuri de COVID. Dar el arată un lucru pe care l-am mai spus, că teoriile conspirației funcționează doar în măsura în care generează conspirații. În momentul de față, avem o conspirație a anxietății față de fake news, propagandă, dezinformare.
Procentul de 18,5% “credincioși” în faptul că UE produce fake news e foarte important, fiindcă mi se pare o măsură a unui segment social pe care nu știu exact cum să-l caracterizez nejignitor, dar e mult mai mult decât eurosceptic: nu posedă aparatul intelectual suficient și nici reflexele cognitive normale pentru a decela exact lucrul care îl îngrijorează, expunerea la propagandă și minciuni. Dacă ne gândim la scorul AUR în alegeri, procentul discutat e îngrijorător de mare, aproape dublu. Dacă ne gândim la cei 55-58% dintre români care sunt marcați emoțional de propagandă, chiar și când aceasta nu există, e și mai îngrijorător. Ce vor vota ei în 2024?
P.S.: Cum nu mai trăiesc în România, e posibil să mă fi autoextras din news cycle-ul autohton și să fi neglijat, eu știu?, vreo acțiune masivă de propagandă chinezească sau ungurească. Aștept să mă trageți de mânecă dacă e așa și promit că voi actualiza textul de față, în cazul unor argumente și date pertinente.
Cred că percepția legată de dezinformarea UE e mai veche decât AUR. E rezultatul anilor în care PSD era la putere și a venit cu argumentația că modificările făcute legilor justiției sunt în interesul poporului și nu cum zice UE, care e baubaul ce nu ne respectă suzeranitatea și independența.
E foarte interesant ce spuneți, aveți dreptate. Mă bucur că nu m-ați contrazis cu argumente la fel de valide 🙂
“Mi-e greu să cred că, în orice bulă-ai fi, ai fost victima unor acțiuni de propagandă în asemenea proporție.”
În primul rând, ani înțeles greșit întrebarea din chestionar. Întrebarea e “ati fost expus”. Dumneavoastra ati înțeles “ati fost victima”. Poți fi expus fără sa cazi victima.
Eu sunt convins ca oamenii sunt expuși la propaganda în proporție nu de 55%, ci de 95%. Va dau un exemplu: “Google va contribui cu 25 de milioane de dolari la noul fond al UE pentru combaterea fake news” (Mediastandard, Hotnews). “Banii se vor duce către Fondul european de informare și mass-media, lansat de Fundația Calouste Gulbenkian și Institutul Universitar European săptămâna trecută, își propune să lupte cu dezinformarea cu ajutorul cercetătorilor, organizațiilor de fact check, ONG-uri și alte organisme aflate în interesul public”
Ceea ce înțeleg cei pe care ii numiți “persoană precară intelectual și spălată la creier” este ca UE, ONG și big tech și-au dat mana pentru a legitima anumite puncte de vedere și a delegitima pe altele – o imensa operațiune de propaganda. Iata un alt exemplu care arata cum.
După 6 ianuarie, AOC a resit la rampa cu marele pericol în care era la Capitoliu. Când conservatorii au dezvăluit ca nici nu se afla de fapt în clădirea Capitoliului, Snopes – beneficiarii milioanelor de dolari de la Google – au dat verdictul: “mostly false” – desi era absolut adevărat.
Așadar, cine are mai mare șanse sa reușească spalatul creierelor: un blogger anonim hărțuit peste tot la orice faux pas, sau alianța totalizantă a celor care ne conduc destinele?
Aveți dreptate când spuneți că poți fi expus la propagandă fără să devii victima ei, în principiu, am exagerat. Ceea ce voiam să spun însă e că sunt mult mai mulți oameni care se cred expuși la propagandă decât sunt, cu adevărat, expuși.
Referitor la fondul UE pentru combaterea fake news și finanțarea Google, concluzia că “va legitima unele puncte de vedere și va delegitima altele” e fix un exemplu de spălare de creier. Bineînțeles că orice operațiune de fact checking sau debunking delegitimează ceva (falsitatea) și legitimează altceva (adevărul), dar dincolo de asta, ideea că ar exista “alternative facts” și că toate punctele de vedere, chiar și acelea din clasa 2+2=5, sunt valide e falsă.
Ca dovadă tocmai exemplul pe care îl dați. Ca și în cazul aselenizării, există oameni care cred că la Capitoliu nu s-a întâmplat nimic, dar asta nu anulează ceea ce s-a întâmplat la Capitoliu. Vă propun să vă uitați la înregistrări video, poze, mărturii și alte date primare ca să vă treziți din reverie.
Indiferent de ce s-a întâmplat pe Luna, de ce zice Snopes și de ce acuzații lansati dumneavoastră, la fel cum 2+2=4, AOC nu era în clădirea Capitoliului în 6 ianuarie.
https://www.snopes.com/fact-check/aoc-capitol-attack/
Păi acuzațiile presupun un “andrisant”. Eu am încercat să caracterizez o stare de lucruri difuză, iar ideea că suntem nevrozați de fake news (ca și de COVID, de exemplu) nu conține ceva acuzator în principiu. Oamenii au nevoie de orientare, de educație media, odată ce media nu mai poate asigura rolul de arbitru în toată treaba, asta zic. E o problemă gravă și atunci când spun “fraților, să nu ne nevrozăm”, încerc s-o spun cu tot respectul.
În privința lui Ocasio-Cortez, nu știu prea multe despre ea, dar nu mi se pare un politician mainstream sau care să joace “by the book”. Să nu mă înțelegeți greșit, cred că propagandă și spin-uri fac mai toate partidele politice, dar nu și guvernele sau instituțiile supranaționale, care au mecanisme de checks and balances foarte complicate. Chiar prea complicate, dacă ne gândim la UE, din a cărei comunicare nu se înțelege de multe ori mare lucru.
Ceea ce nu înțeleg e de ce ne cramponăm de cazul particular al doamnei respective, de aceea am și vorbit la modul general despre Capitoliu. Acolo spălarea la creier a dat rezultate tragice, dacă ne gândim fie și numai la morți. Știm și cine a fost autorul. Sau autorii.
De ce ne cramponam?
Pentru ca, de la particular la general, de la teoretic la practic, de la politic la filozofic, toata tevatura cu fake news este fake. Pentru ca cei care zbiară mai tare fake news sunt cei mai mari creatori și colportori de fake news. Am dat un exemplu la intamplare dintr-o lunga lista pe care am la îndemână.
Toată povestea despre Capitoliu, despre alegeri, despre Trump și despre așa-zisul populism, extremism, spusa în main stream media e la fel de fake ca povestea lui AOC. Poate va amintiti ca isteria fake news a început odată cu alegerea lui Trump.
O țineți într-una cu spălarea pe creier, desi v-am arătat cine spală creierele. Dați vina pe victimele de la Capitoliu, aproape toate susținători ai lui Trump. Forurile supranaționale pe care le laudati s-au grăbit sa condamne violentele, fara sa menționeze cine sunt de fapt victimele, acuzandu-le de insurectie. Asta nu e spălare pe creier?
S-au publicat articole pe Contributors și am mai scris și eu prin comentarii ca adevarata spălare pe creier nu se face cu o știre factual incorecta în cine stie ce blog marginal, căreia ii cad prada câțiva zevzeci, ci cu știri adevărate care induc în eroare prin tehnici mult mai subtile milioane de cititori de main stream media care se cred avizati.
Epistemologia contemporana academica ne spune ca nu exista fapte, ci doar interpretări. În practica mass-media în schimb nu exista interpretări, ci doar afirmații factuale pe care le poate declara false – dacă emitentul este un adversar politic.
Caz concret: exemplul cu AOC. Un canal conservator arata ca AOC nu se afla în clădirea Capitoliului. Aceasta e o afirmație factuala. Dacă ar fi luat-o ca atare, Snopes nu ar fi avut încotro decât sa o declare adevarata. Au ales în schimb sa o transforme intr-o afirmație interpretabilă pe are sa o poată evalua cum vor: “Alexandria Ocasio-Cortez exaggerated the danger she was in during the Jan. 6, 2021, Capitol riot, in that she “wasn’t even in the Capitol building” when the rioting occurred.” A exagerat pericolul? Ei zic ca nu, pentru ca “Ocasio-Cortez never claimed to be in the main Capitol building.” Poți exagera doar prin comisiune, sau poți exagera și prin omisiune? Iata o dilema care a fost decisă pentru noi de Snopes.
In politică retorica exaltă democratia, dar in practică implementează un aparat paternalist care ia deciziile cele mai bune pentru noi, decide ce e adevărat și ce e fals, și are misiunea suprema de a ne tine la adăpost de teoriile conspiratiei – inclusiv de cele adevărate – de exemplu cea despre proiectul de a bloca artificial razele soarelui.
Mare dreptate..
Au fost mai multe cazuri, de multe ori oamenii se lasa purtati de iluzii si cred tot ceea ce vad pe micile ecrane sau aud in presa.